Adrenalina Rush: Simptome, Activități, Cauze, Noaptea și Anxietate

2024 Autor: Jesus Peterson | [email protected]. Modificat ultima dată: 2023-12-17 11:24

Ce este adrenalina?

Adrenalina, numită și epinefrină, este un hormon eliberat de glandele suprarenale și de unii neuroni.

Glandele suprarenale sunt situate în partea de sus a fiecărui rinichi. Sunt responsabili de producerea de numeroși hormoni, inclusiv aldosteron, cortizol, adrenalină și noradrenalină. Glandele suprarenale sunt controlate de o altă glandă numită glandă hipofizară.

Glandele suprarenale sunt împărțite în două părți: glandele exterioare (cortexul suprarenal) și glandele interioare (medula suprarenală). Glandele interioare produc adrenalină.

Adrenalina este cunoscută și sub numele de „hormonul de luptă sau de zbor”. Este lansat ca răspuns la o situație stresantă, captivantă, periculoasă sau amenințătoare. Adrenalina vă ajută corpul să reacționeze mai rapid. Face ca inima să bată mai repede, crește fluxul de sânge către creier și mușchi și stimulează organismul să facă zahărul să fie folosit pentru combustibil.

Când adrenalina este eliberată brusc, este adesea menționată ca o adâncină.

Ce se întâmplă în corp atunci când simțiți o agitație de adrenalină?

O creștere a adrenalinei începe în creier. Când percepeți o situație periculoasă sau stresantă, informațiile respective sunt trimise către o parte a creierului numită amigdala. Această zonă a creierului joacă un rol în procesarea emoțională.

Dacă pericolul este perceput de amigdala, acesta trimite un semnal către o altă regiune a creierului numită hipotalamus. Hipotalamusul este centrul de comandă al creierului. Comunică cu restul corpului prin sistemul nervos simpatic.

Hipotalamusul transmite un semnal prin nervii autonomi către medula suprarenală. Când glandele suprarenale primesc semnalul, acestea răspund eliberând adrenalina în fluxul sanguin.

Odată ajunsă în fluxul sanguin, adrenalină:

• se leagă de receptorii de pe celulele ficatului pentru a descompune moleculele de zahăr mai mari, numite glicogen, într-un zahăr mai mic, mai ușor de utilizat, numit glucoză; acest lucru oferă mușchilor un impuls de energie
• se leagă de receptorii de celulele musculare din plămâni, provocându-vă respirația mai repede
• stimulează celulele inimii să bată mai repede
• declanșează vasele de sânge să se contracte și să direcționeze sângele către grupele musculare majore
• contractează celulele musculare sub suprafața pielii pentru a stimula transpirația
• se leagă de receptorii din pancreas pentru a inhiba producția de insulină

Modificările corporale care apar pe măsură ce adrenalina circulă prin sânge este denumită în mod obișnuit graba adrenalinei, deoarece aceste modificări se petrec rapid. De fapt, acestea se întâmplă atât de rapid încât s-ar putea să nu procesezi niciodată pe deplin ceea ce se întâmplă.

Graba adrenalinei este ceea ce îți oferă abilitatea de a te eschiva din calea unei mașini care se apropie înainte de a avea ocazia să te gândești chiar la asta.

Activități care provoacă graba adrenalinei

Deși adrenalina are un scop evolutiv, unii oameni iau parte la anumite activități doar pentru graba adrenalinei. Printre activitățile care pot provoca o adiere de adrenalină se numără:

• vizionarea unui film de groază
• paraşutism
• sărituri de stânci
• bungee jumping
• scufundări în cușcă cu rechini
• căptușeală cu fermoar
• rafting cu apă albă

Care sunt simptomele unei grame de adrenalină?

Uneori, adenalina este descrisă ca un impuls de energie. Alte simptome includ:

• ritm cardiac rapid
• transpiraţie
• simțuri înalte
• respirație rapidă
• scăderea capacității de a simți durere
• rezistență crescută și performanță
• pupile dilatate
• simțindu-se nervos sau nervos

După dispariția stresului sau a pericolului, efectul adrenalinei poate dura până la o oră.

Adrenalina graba noaptea

În timp ce răspunsul la luptă sau la zbor este foarte util atunci când vine vorba de evitarea unui accident de mașină sau de a fugi de un câine raid, poate fi o problemă atunci când este activat ca răspuns la stresul cotidian.

O minte plină de gânduri, anxietate și îngrijorare îți stimulează organismul să elibereze adrenalină și alți hormoni legați de stres, cum ar fi cortizolul (cunoscut sub numele de hormonul stresului).

Acest lucru este valabil mai ales noaptea, când stai întins în pat. Într-o cameră liniștită și întunecată, unii oameni nu pot înceta să se concentreze asupra unui conflict care a avut loc în acea zi sau să se îngrijoreze de ce se va întâmpla mâine.

În timp ce creierul tău percepe acest lucru ca pe un stres, pericolul real nu este de fapt prezent. Așadar, acest impuls suplimentar de energie pe care îl obțineți din graba adrenalinei nu are niciun folos. Acest lucru vă poate lăsa să vă simțiți neliniștit și iritabil și să faceți imposibil să adormiți.

Adrenalina poate fi de asemenea eliberată ca răspuns la zgomote puternice, lumini puternice și temperaturi ridicate. Vizionarea televiziunii, folosirea telefonului mobil sau computerului sau ascultarea muzicii puternice înainte de culcare poate contribui, de asemenea, la creșterea adrenalinei noaptea.

Cum să controlăm adrenalina

Este important să înveți tehnici pentru a contracara răspunsul la stres al corpului tău. Experiența unor stres este normală și uneori chiar benefică pentru sănătatea ta.

Însă, în timp, creșterile persistente ale adrenalinei vă pot deteriora vasele de sânge, vă pot crește tensiunea arterială și vă pot crește riscul de atacuri de cord sau accident vascular cerebral. De asemenea, poate rezulta anxietate, creștere în greutate, dureri de cap și insomnie.

Pentru a ajuta la controlul adrenalinei, va trebui să vă activați sistemul nervos parasimpatic, cunoscut și sub denumirea de „sistem de repaus și digerare”. Răspunsul la repaus și digerare este opusul răspunsului la luptă sau la zbor. Ajută la promovarea echilibrului în corp și permite corpului tău să se odihnească și să se repare.

Încercați următoarele:

• exerciții de respirație profundă
• meditaţie
• exerciții de yoga sau tai chi, care combină mișcările cu respirația profundă
• discutați cu prietenii sau familia despre situații stresante, astfel încât să aveți mai puține șanse să stați pe ele noaptea; în mod similar, puteți păstra un jurnal al sentimentelor sau gândurilor voastre
• mananca o dieta echilibrata, sanatoasa
• Fă sport regulat
• limitați consumul de cafeină și alcool
• evita telefoanele mobile, luminile luminoase, calculatoarele, muzica tare și televizorul chiar înainte de culcare

Când să vezi un doctor

Dacă aveți stres sau anxietate cronică și vă împiedică să vă odihniți noaptea, discutați cu medicul dumneavoastră sau psihologul despre medicamentele anti-anxietate, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).

Condițiile medicale care determină o supraproducție de adrenalină sunt foarte rare, dar sunt posibile. O tumoare a glandelor suprarenale, de exemplu, poate supraestimula producerea de adrenalină și poate provoca precipitații de adrenalină.

În plus, pentru persoanele cu tulburări de stres posttraumatic (PTSD), amintirile traumatismului pot ridica nivelurile de adrenalină după evenimentul traumatic.