Prezentare generală
Balonarea abdominală apare atunci când abdomenul se umple cu aer sau gaze. Acest lucru poate determina zona să pară mai mare sau umflată.
De asemenea, abdomenul se poate simți greu sau strâns la atingere. Poate provoca disconfort și dureri abdominale.
Dărâmați-o: Durere abdominală
Cauze posibile de balonare abdominală și durere abdominală
Există numeroase cauze posibile pentru a suferi dureri abdominale și balonare. Ei includ:
- intoleranță la lactoză
- reflux de acid
- constipație
- obstructie intestinala
- dispepsie (indigestie)
- gastroenterită virală (gripă stomacală)
- sindrom premenstrual (PMS)
- boala celiacă sau intoleranța la gluten
- o hernie hiatală
- Infecția cu Pylori
- colici și plâns
- diverticulită
- sindrom de colon iritabil (IBS)
- un chist ovarian
- Infecția cu E. coli
- calculi biliari
- endometrioza
- o hernie
- o infecție a tractului urinar (UTI)
- apendicită
- colită ulcerativă
- o sarcina extrauterina
- Boala Crohn
- peritonită
- giardiaza
- infecție cu vierme
- amebiaza
- cancer la stomac
- cancer ovarian
- fibroză chistică
- limfomul non-Hodgkin
- sindromul intestinului scurt
Când să vezi un doctor
În unele cazuri, balonarea abdominală și durerea pot apărea din cauza unei probleme grave.
Căutați ajutor medical dacă aveți dureri abdominale și balonări care apar brusc sau împreună cu:
- vărsături excesive sau necontrolate
- sânge în vărsături
- sânge în scaun
- o pierdere a cunoștinței
- nu există mișcări intestinale timp de trei zile
- diaree necontrolată
Faceți o întâlnire cu medicul dumneavoastră dacă aveți dureri abdominale și balonări care apar:
- după aproape fiecare masă pe care o mănânci
- cu greață
- cu mișcări dureroase ale intestinului
- cu contact sexual dureros
Această informație este un rezumat. Solicitați asistență medicală dacă suspectați că aveți nevoie de îngrijiri urgente.
Tratamente abdominale și balonare
Tratamentele pentru balonarea abdominală și durerea vor aborda starea de bază.
Exemplele pot include antibiotice pentru infecții. Dacă o obstrucție intestinală este cauza, medicul dumneavoastră poate încuraja odihna intestinală prin scăderea aportului oral.
Dacă există un deficit de mișcare a conținutului în tractul GI, medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente care să încurajeze mișcarea intestinală. Chirurgia poate fi necesară în cazuri grave.
Ingrijirea casei
Există câteva lucruri pe care le puteți face acasă pentru a vă ajuta. Câteva sugestii pentru îngrijirea la domiciliu includ:
- Bea multă apă sau alte lichide clare pentru a ajuta la reducerea durerilor abdominale și balonării.
- Evitați medicamentele pentru durere, cum ar fi aspirina, ibuprofenul și alte medicamente anti-inflamatorii nesteroidiene (AINS) până când știți că durerea dvs. nu se datorează unei afecțiuni abdominale, cum ar fi un ulcer gastric sau o obstrucție intestinală.
- Evitați alimentele solide timp de câteva ore în favoarea alimentelor mai moi și mai blande, cum ar fi orez sau mere.
- Încercați să luați medicamente de reducere a gazelor contra-counter, cum ar fi picături de simeticonă sau enzime digestive, pentru a ajuta la ameliorarea balonării.
Unde îți este balonarea și durerea abdominală?
Durerea în diferite zone ale abdomenului poate însemna lucruri diferite.
Durerea abdominală poate fi oriunde între piept și pelvis. Oamenii îi spun adesea o durere de stomac. Durerea poate fi și:
- Crampe-like
- achy
- plictisitor
- ascuțit
Cauzele balonării abdominale și ale durerii pot varia de la ușoare la severe. De cele mai multe ori, balonarea abdominală și durerea apar din cauza:
- supraalimentarea
- gaz
- stres
- indigestie
Acest tip de balonare sau durere este de obicei normal și va dispărea în două ore.
În cazurile de gripă stomacală, puteți simți dureri sau balonări intense care apar și se duc înaintea fiecărui episod de vărsături sau diaree. Virusurile stomacului dispar de obicei cu odihnă și îngrijire la domiciliu.
Acest ghid listează organele asociate cu diferite locații de balonare abdominală sau durere:
Partea stângă a abdomenului
Stânga sus:
Această parte a abdomenului conține o porțiune din corpul stomacului, coada pancreasului și splina.
Splina este un organ care filtrează sângele și susține sistemul imunitar.
Centrul stânga și mijlocul central:
Colonul transvers și intestinul subțire constituie mijlocul stâng și mijlocul abdomenului. Intestinul subțire este locul în care are loc cea mai mare digestie alimentară.
Colonul transvers este partea superioară a intestinului gros, unde alimentele neabsorbite sunt transportate după trecerea colonului ascendent. Intestinul subțire este organul care ocupă cea mai mare parte a abdomenului.
Mai jos în stânga:
Porțiunile de colon descendent și sigmoid sunt partea sistemului digestiv care stochează resturi alimentare neabsorbite și deșeuri înainte de a părăsi corpul.
Mijlocul abdomenului
Mijlocul superior:
Partea mijlocie superioară a abdomenului conține ficatul, regiunea cardiacă a stomacului, o parte a corpului stomacului, regiunea pilorică a stomacului și pancreasul.
Ficatul filtrează sângele și creează bilă, care este o substanță care ajută la descompunerea și absorbția grăsimilor din alimentele pe care le consumi.
Regiunea cardiacă a stomacului este locul în care alimentele intră din esofag.
Regiunea pilorică a stomacului este ultima parte a stomacului înainte ca alimentele să intre în duodenul intestinului subțire.
Pancreasul este un organ glandular mare care eliberează enzime și hormoni digestivi.
Mijloc inferior:
Partea mijlocie inferioară a abdomenului conține vezica urinară, rectul și anusul.
Vezica urinară este organul care colectează urina pentru excreție din corp prin uretră.
Rectul intră în anus, secțiunea finală a intestinului gros care transportă scaun pentru excreția din corp.
Partea dreaptă a abdomenului
Dreapta sus:
Partea superioară dreaptă a abdomenului conține vezica biliară, ficat și prima parte a intestinului subțire.
Vezica biliară este un sac mic care păstrează vezica făcută de ficat. Duodenul, cunoscut sub numele de prima porțiune a intestinului subțire, este locul în care mâncarea se golește din stomac în intestinul subțire.
Centru dreapta:
Latura centrală a abdomenului conține colonul ascendent și colonul transvers. Mâncarea trece apoi de la colonul ascendent la colonul transvers.
Dreapta jos:
Cecumul intestinului gros cu apendicele și intestinul subțire se află în partea inferioară dreaptă a abdomenului. Cecumul este prima parte a intestinului gros la care se leagă capătul intestinului subțire.
Unii experți consideră că apendicele joacă un rol în sistemul imunitar. Alții cred că nu are niciun scop.
Diagnosticarea durerii și balonarea
Dacă medicul dumneavoastră efectuează un examen fizic și apoi suspectează că o afecțiune medicală vă cauzează balonarea sau durerea abdominală, acestea vor efectua diverse teste medicale.
Tipurile de teste pe care le comandă vor depinde de istoricul dumneavoastră medical și de rezultatele examenelor fizice.
Unele teste comune pentru problemele abdominale includ următoarele:
Numărul complet de sânge
Un număr complet de sânge verifică nivelul diferitelor celule din sângele dvs. ca o modalitate de a exclude o infecție sau de a detecta pierderea de sânge.
Test de urină
Acest lucru verifică UTI și alte tulburări ale tractului urinar. De asemenea, probabil că vor verifica dacă există o femeie.
Analiza scaunelor
O analiză a scaunului verifică anomaliile din scaun, care ar putea indica o infecție sau o problemă a sistemului digestiv.
Test imagistic
Medicul dumneavoastră poate utiliza una sau mai multe tehnologii imagistice pentru a verifica dacă există anomalii structurale în organele abdominale. Acestea pot include imagini de radiații, cum ar fi:
- imagistică fluoroscopică
- o radiografie simplă de film
- o scanare CT
De asemenea, pot utiliza o altă formă de imagistică, cum ar fi o scanare RMN sau o ecografie. Ultrasonografia presupune aplicarea unui dispozitiv portabil care emite unde sonore pe suprafața pielii pentru a vedea în interiorul corpului.
Cum pot preveni balonarea și durerile abdominale?
Evitarea alimentelor cunoscute ca cauzând balonare abdominală și dureri abdominale inferioare poate ajuta la reducerea majorității simptomelor. Aceasta include alimente bogate în grăsimi, picante sau grase.
Alte modificări ale stilului de viață care pot preveni simptomele includ:
- evitarea îndulcitorilor artificiali, care pot provoca balonare
- bea multă apă, ceea ce ajută la reducerea constipației
- consumul unei diete care conține alimente bogate în fibre care promovează digestia, cum ar fi fructe, legume și cereale integrale
- consumând mai multe mese mici pe zi, în loc de mai puține, mai mari
- exercitarea regulată
